O stea in constelatia Orion

De azi sunt mai bogata si am ceva ce nu credeam sa dobandesc citind ce-a scris un suflet, ceva ce a putut sa-mi dea o stea ce-acum este pe cer in fiecare seara, un trup prea chinuit de-o boala crunta ce nu iarta viata.

Am inteles ca poti iubi chiar si-un copac dintr-o toamna aramie.

Am inteles ca poti sa tipi din interior atat de tare si totusi nimeni sa n-auda glasul grav ce striga ajutor.

Si-am invatat ca pot citi fara sa suflu, fara sa doara chinul ce iesea din pagini, si am doar un regret, ca acea carte a avut prea putine file de ganduri inghesuite intre randuri.

Drum bun stea, ce te numeai odata „Simplu Daria”!

This is for my love

           Îmi spun mereu că nu mai ai cu ce sa mă surprinzi. Ceva în genul “Ok, am înțeles că suntem suflete pereche, ne-au demonstrat-o atâtea întâmplări sau situații ciudate, nu mai are ce să mă mai mire. Gândim la fel, acționăm la fel, eu încep o propoziție, tu o termini sau…. începem să vorbim în același timp spunând …ghici ce? … același lucru”.  Însă, iată că încă reușești să mă  bulversezi  atât de profund încât am inceput să mă întreb:  eu sunt eu ……..sau  sunt  tu. De parcă am fi aceeași minte, același suflet în 2 corpuri diferite.Îmi găsești ceea ce nici măcar nu știam că eu caut. Este ceva ce nu am crezut că poate exista, că poate fi real. Mă cunoști mai bine decât mă cunosc eu, ești bucuria sufletului meu și în fiecare zi mulțumesc cerului că ne-am găsit. Am să te prețuiesc ca pe o stea dragă a sufletului meu și îți promit că te voi căuta și în viața viitoare. Fiindcă nu pot trăi fără iubirea ta, nu pot trăi fără râsul tău ce alungă temerile din inima mea, nu pot trăi fără sufletul tău ce reușește să răzbată prin întunericul ce mă înconjoară mai mereu și-mi luminează existența. TQ.

Destine aidoma

Oare cat a stat cel de sus sa ne zamilsealsca, oare cat timp i-a luat sa ne faca ceea ce suntem azi, rai, sensibili, reci sau buni, oare de ce ne-a facut din lut si ne-a lasat sa ne framantam singuri?

Oare cum a facut sa existe niste legaturi atat de stranse intre unii oameni, si atata raceala intre altii?

Oare cum reusesc doua suflete sa se intalnesca in lumea asta mare si nemarginita, sa se apropie, sa dispara si apoi sa se uneasca pentru vecie?

Cum reusesc aceste doua suflete sa aibe destine asemanatoare, cum reusesc sa se uneasca in simtiri prin atatea coincidente, cum pot sa simta aceleasi lucruri in momente diferite ale vietii?

Sunt atat de multi cei care ratacesc prin viata fara nici o noima, intrebandu-se neincetat incotro sa se indrepte, si apoi ca prin minune se intalnesc fata in fata cu o stea la care si-au pus odata o dorinta si acum acea stea le va lumina drumul ramas in viata.

Ne punem un milion de intrebari despre destinul nostru si despre ce divinitatea a hotarat pentru noi, dar nu stim sa ascultam raspunsul la aceste intrebari, nu stim sa privim aproape, si sa vedem sufletele care au grija de noi orice s-ar intampla, chiar daca ne mai iubim sau nu, chiar daca suntem departe unii de altii, acele suflete nu se despart de noi, si ne urmaresc indeaproape in toate intamplarile fericite sau triste din viata noastra.

Unele suflete au menirea sa ne stea alaturi doar ca sa ne gasim vocea interioara, doar ca sa stim sa mergem inainte, doar sa ne salveze, sa nu ne lase sa plutim in deriva in oceanul acesta imens numit viata.

Eu pot sa spun ca am gasit acest suflet, pe care imi place sa-l numesc ingerul meu cu aripile frante, sufletul care intr-un final ma va salva, si atunci cand cerul va cadea pe umerii mei stiu ca ingerul meu va fi acolo si-l va ridica, si cand ma voi simti prea subjugata de atatea suferinti, va fi de ajuns sa-i vad ochii mari si voi stii ca a inteles cum e sa fii cazut….

Nu te speria ca te iubesc, ingerul meu, nu e nimic din ceea ce stii deja, si este totul, despre ceea ce nu vei stii niciodata…