Am inima precum o lacrima pustie intru-un desert de soare ce-mi arde sufletul atat de pustiit de lipsa ta cand stiu ca esti doar in imaginatie si-n gand doar o dorinta in mintea mea hilara ce tot timpul alearga catre necunoscut, catre o scena goala din care au fugit chiar si actorii si dialogul s-a sters de pe hartie si totu-i gol si bate-un vant al celei ce am fost vreodata.
Si cum sa fac sa ma mai simt iar eu, cand e furtuna si totu-i haos in interiorul meu, si da pe-afara non-sensul scris in fuga pe-un colt firav al existentei mele.
Si ma intorc cu fata catre tine si zbier doar ajutor dar nimeni nu m-aude, si-a amutit amurgul si noaptea ma inunda si-i rece-n jurul meu, miroase-a putregai e sufletu-mi ce tipa dupa tine, asteapta-ma sa vin copile….