Ai obosit

Ai obosit sa plangi

sa strigi,

Ai obosit sa fii trista

sa pretinzi ca esti bine,

Ai obosit sa fii singura doar cu tine

sa fii furioasa,

Ai obosit sa simti ca innebunesti

sa te simti blocata printre amintiri,

Ai obosit sa ai nevoie de ajutor

sa iti aduci aminte,

Ai obosit sa iti lipseasca lucruri

sa fii diferita,

Ai obosit sa iti lipseasca oameni

sa te simti inutila,

Ai obosit sa te simti goala pe dinauntru

stiind ca nu esti capabila sa dai drumul,

Ai obosit sa iti doresti s-o iei de la-nceput

sa visezi la viata pe care nu o vei mai avea,

Dar cel mai mult ai obosit sa fii atat de obosita.

Nu te las!

Iti irosesti viata cu chestii aparent necesare supravieţuirii fizice, si iti bati zilnic câte un cui în sicriul existentei tale.
Ti-am zis deunazi sa fugi, sa cauti linistea de care ai nevoie, inconstient , si pacalita de dorinta ta ascunsa de autodistrugere, te-am indemnat la ganduri negre, dar iti ordon sa stai, sa nu mai fugi, sa incetezi sa lupti cu durerea asta cruda, caci vei cadea in prapastia ce te striga in fiecare noapte. Asa ca ramai, sa vezi, sa simti, si sa te doara.
Deja aud tobele groteşti şi pocnetul lemnelor sau duhoarea lavei peste care se pregăteşte cu spor cazanul în care vei fierbe lent, caci asta te asteapta, crezi ca daca te lasi pe mana gandurilor negre vei pluti spre norisori pufosi imbalsamati in miros de lacramioare?
Aceasta este viata ta si se termina minut cu minut, doar pentru ca ai aruncat toate armele in semn de renuntare….
Dar nu te las, si-am sa-ti topesc zapada de sub picioare atunci cand vei simti fiori, si-am sa te racoresc c-o vorba calda.

Cei tacuti….

Cei tacuti nu dau foc cuvintelor,

Nu pun otrava, isi tin problemele ascunse in colturi de suflet,

Cand nu mai pot, ar vrea sa strige, dar nu-i lasa mandria de om simplu.

Cei tacuti nu se revolta, raman resemnati intre dorinta si orgoliu,

Ei nu fac zgomot si nu urla cand sunt biciuti de vorbe grele

Cei tacuti cer ajutor din priviri, imbratisari si lacrimi….

Spre alt tarm…

Gandurile-mi sunt cioburi ce-mi sfasie carnea pana la sange…..

Ma coplesesc, urla in strafundurile fiintei mele si ma izbesc cu putere de pamant.

Imi infig unghiile in carnea tremuranda si alunec usor ….aici…unde e liniste….apa ma poarta in brate ca o mama iubitoare, ma mangaie si imi sopteste la urechi ca totul va fi bine. Trebuie doar sa ma las purtata spre alt tarm.

Este atat de bine. Nu mai simt nici durere, nici frica, nici dor…

Mintea mea e goala….inima mi-e goala….sunt una cu apa..

Tacerea apei e in mine……

Va veni o zi

Va veni o zi cand poate va fi ultima data cand te vad,

O zi cand nu voi mai putea sa te vad zambind,

Va veni o zi cand nu voi mai putea sa iti alung tristetea si sa-ti sarut lacrimile,

O zi cand nu vei mai fi acolo sa ma asculti,

Va veni o zi cand nu iti voi mai intalni ochii,

O zi in care nu voi mai avea cui sa spun, nu mai pot,

Va veni o zi in care ma voi resemna si-mi vor tremura genunchii,

O zi in care voi regreta ca poate nu am stiut prea bine cum sa-ti fiu,

Si-atunci ma va durea cumplit, si-am sa gem numai amaraciune

Si-am sa adorm in amintirea ta….

De ce?

Pentru ca esti singurul om pe care il vreau langa mine chiar si in momentele in care vreau sa fiu singura….

Pentru ca iti cunosc gesturile si nu e nevoie sa te vad, te simt….

Pentru ca stiu ca am pe cineva alaturi, indiferent de situatie….

Pentru ca ai patruns in sufletul meu fara sa imi dau seama,

Pentru ca…e suficienta o privire ca sa-mi transmiti multe,

Pentru ca te-am regasit dupa ani de ratacire,

Pentru ca nu vrei sa schimbi nimic la mine,

Pentru felul in care stii sa ma certi,

Pentru ca simti cand nu sunt bine,

Pentru ca esti mereu langa mine,

Pentru ca esti diferita si ciudata,

Pentru ca am nevoie de tine,

Pentru ca ai aceleasi vise,

Pentru ca esti eu.

V-as intreba

V-as intreba pe voi cei ce va uitati cu uimire la sufletul ei

Sau voi credeti ca stiti sa spuneti cuvinte potrivite?

Ei bine nu, cuvintele voastre de „incurajare” o otravesc, ii scrijelesc sufletul si asa ranit.

Stiti cum e sa-ti curga sangele din inima?

Cum e sa te sufoci, sa ai inima secata de atata dor?

Stiti cum e sa suferi altfel?

Ati simtit mahnirea, furia, tristetea, regretul, sau epuizarea ei?

Stiti oare cum e sa mori de durere?

Si atunci de ce va ingramaditi ca hienele si roiti in jurul ei,

De ce nu o lasati sa planga, sa-si stoarca ochii de lacrimile ce numai voi le-ati tintuit acolo?

Fugi sufletul meu, fugi si gaseste-ti linistea dupa care stiu cat tanjesti…

Eliberarea chinului

Statea nemiscata, abia respira, si aburul ce-i iesea din gura inclestata se amesteca cu vremea rece,

Se ghemuise pe pamantul avid de caldura ei,

Tremura de atata liniste, sangele siroia din vene grabit sa scape din stransoare,

Gasise linistea ce-o cauta cu disperare, ca o eliberare ce-o astepta de-atata timp,

Nici umbrele nu mai miscau, pielea ei se amestecase cu praful de pe drum,

Si vantul se juca fericit in parul incretit de ploaie,

Avea picioarele vanete de la funia ce-o stransese in speranta ca se va arunca,

Dar n-a avut curaj si-i pare rau cand vede cum sangele odata cald,

Acum se prelinge prin mizeria din sufletul chinuit de vise neimplinite,

Ochii au ramas atintiti spre infinit, sunt chinuiti de amintirile de altadata,

Mainile cauta cerul si-o imbratisare de final….

Ma detin

Imi plac oamenii care ma destabilizeaza, care ma misca chiar si cu o privire ce-o simt in pleoape,

Oamenii care tac, si-mi strecoara in cap o mie de cuvinte amestecate in amarul ce-l traiesc,

Imi plac oamenii care se furiseaza in suflet, cei ce calca cu grija sa nu-mi deranjeze demonii ce i-ar putea goni,

Imi plac oamenii enigmatici si complicati caci imi forteaza curiozitatea de a-i descoperi,

I-as devora pe cei ce ma iubesc, i-as poseda, i-as strange in brate sa-i storc de iubire sa le arat ca nu ma pot satura de ei nicicand,

Si ma intreb ce vad ei la mine, mai mult decat necunoscutul din privire, de frica ce-mi macina mintea, sau faptul ca eu nu am nimic de dat….

Caci ma detin pe mine si atat!

The sound of my heart

Even if sometimes it`s „raining” more than ever,

You know that we`ll still have each other.

You`re my mirror,

You make me see things,

That no one else can.

You had my heart, and we’ll never be worlds apart.

You`re a part of my entity, here for infinity.

Told you I`ll be here forever,

Said I`ll always be your friend,

Took an unspoken outh, I`m gone stick it out to the end.

Cause you`re the only one who knows the sound of my heart, from the inside….